Istoria localităţii

În istoriografie este cunoscut un act din timpurile lui Ştefan cel Mare prin care Marele nostru Domnitor la 26 februarie 1491 la Suceava confirma spătarului Purice şi altora două sate pe Nistru, „Drisliovoie” şi „unde a fost Nosco”. S-a presupus că Drislivoie sau Drislovca ar putea să fie Drăslicenii de azi de lîngă Paşcani, aproape de părăul Ichel din sus de Chişinău. Un „Drislivoie” se înîlneşte şi într-un act de la 14 august 1432 a lui Iliaş Vodă. Numirile Drasleuca, Drislea, Draslavatul, dealuri şi pîraie se întîlnesc de asemenea şi în judeţul Botoşani şi Fălciu din Romînia.

Aceste denumiri geografice ar putea sugera şi etimologia toponimului Drăsliceni.

Prima menţiune ca atare a satului apare într-un zapis din anul 1634, 5 martie. Documentul a fost descoperit de istoricul Paul Mihail la Constantinopol. În acest hrisov al unui Guguliţă, feciorul Dresoaiei din Dresliceni, se arată că acesta a vîndut drept un cal bun preţuit la 40 de zloţ bătuţi şi 20 de taleri bani şi o vacă cu viţel lui Ionaşcu vornicul toată partea lui şi a fratelui său din sat din Cobîlca ”să vă alegi parte părintelui lor, Dresloaiei, iar cu fraţii lui să aibă a se tocmi să ţină parte lui dintr-alţi moşii”. Apoi localitatea este menţionată într-o carte de judecata din 1641 de la Vasile Lupu voievod. Actul este un suret, adică o traducere de la începutul secolului al XIX-lea.

Domnitorul întăreşte urmaşilor lui Popşa din Popseşti un iaz, la care pretindeau locuitorii din datul Tulbureşti, ţinutul Orhei. Din document aflăm că vornicul Neneul a adunat bătrîni de frunte care să mărturisească ce ştiu despre acest iaz. Printre martori apare şi un Ivancea din Drăsliceni. Următoarea consemnare a satului o avem într-un act din 1698. în luna mai a acestui an, o stăpînă de moşii Mierla Răuletoaie a tocmit un zapis la Drăsliceni, prin care dăruieşte nepotului său Darie, partea ei de ocină Satul Hruşova, pe Ichel, în ţinutul Orheiului. Însă pentru prima dată „Răzeşii de pe moşia Drăsliceni” sunt amintiţi într-o carte de la Domnul Moldovei Antioh Cantemir din anul 1707.

Dacă la anul 1634 există deja toponimul Drăsliceni, practic conturat, aceasta înseamnă că formarea acestui toponim a decurs în perioada de timp de după anul 1561 dacă acceptăm formula cunoscută din istoriografie, deci, aproximativ în răstimpul dintre aniii 1561-1634 s-a format denumirea înrădăcinată a locului Drăsliceni.

Referitor la etimologia toponimului Drăsliceni, în istoriografie au fost înaintate cîteva presupuneri. Prima explicaţie poate fi sugerată de numiri precum Dreslevca, Drislea, Drăslavăţul, denumiri geografice de dealuri şi pîraie, ce se întîlnesc bunăoară în judeţul Botoşani şi Fălciu din România.

Adevărul este că şi satul Drăsliceni se află în zona de dealuri şi pîraie şi astfel de configuraţie de teren putea da naştere denumirii actuale a satului.

Aşa dar în baza documentelor menţinate mai sus, considerăm că etimologia toponimului Drăsliceni derivă de la un nume de proprietar-localnic Drăslici/DREsloi/Drăsloi, care a şi fost întemeietorul Drăslicenilor pe la sfîrşitul sec. al XVII-lea – începutul sec. al XVIII-lea.

Pentru a întegi tabloul istoric străvechi al satului, pentru a clarifica unele elemente legate de aşezarea iniţială a satului Drăsliceni, vom apela şi la tradiţia locală. Conform acestei tradiţii, la început a existat o vatră a satului în partea de est a actualului sat, iar de acolo, o parte din locuitori au trecut în partea de vest, mai dosită, mai păduroasă, mai ascunsă, mai puţin accesibilă, la deal „lîngă Drumul Galben”.

Deasemenea, se spune, că strămoşii au tăiat multă pădure pînă a fost făcută vatra actuală a satului. În afară de aceasta, tradiţia susţine, că prima fîntînă a satului Drăsliceni, a fost făcută în partea de vest a actualului sat. De fapt, tot acolo se află şi vechiul cimitir cu osemintele strămoşilor, în care s-au păstrat pînă astăzi multe pietre funerare cu numele drăslicenenilor de ieri, plecaţi în lumea celor drepţi.

Comuna Drăsliceni se mîndreşte cu foştii preşedinţi ai sovetului sătesc Drăsliceni cît şi primarii comunei Drăsliceni ca: Besceastnîi , Kaimacan (anii: 1945-1950); Guzun Mihail Gh.; Nazarova Elizaveta; Aseamolov; Varzari Afanasia Iacob (anii: 1959- 1960; 1961-1962; 1967-1968); Guzun Ion Gh.; Oca Fiodor Fedotovici (1966); Cantaragiu Constantin (anii: 1969-1971;1973-1980); Guzun Vasile Danil (anii: 1971-1973); Morari Ion Semion (anii:1980 – 1981); Dumneanu Mihail (anii: 1981-1985); Ciutac Dumitru Ion (anii: 1985-19879); Efros Vasile Mih. (martie 1991- ianuarie 1994); Buzu Ion (anii: ianuarie 1994- mai 1995); Dumneanu Afanasie (iunie 1995- iunie 1999); Guzun Gheorghe (iunie 1999- mai 2003); Spînu Constantin (mai 2003- iunie 2007); Buzu Andrei (iunie 2007- 04.08.2007); Ursu Vasile , (a 25.XI.2007-26.06.2011), Buzu Petru: 27.06.2011-17.06.2015; 18.06.2015 şi pînă la prezent.

Respectiv, urmează a fi menţionaţi şi secretarii sovetului sătesc cît şi a primăriei comunei Drăsliceni: Efros Ecaterina Gavril, anii: 1969-1985; Bajora Eugenia Grigore, anii: 1985-1996; Ciutac Svetlana, anii 1996-31.06.1999; Chiperi Valentina, 16.07.1999 şi pînă la prezent