Statutul comunei

Anexă

La decizia consiliului nr.01/05 din 05.02.2010

STATUTUL

COMUNEI DRĂSLICENI, RAIONUL CRIULENI

          Comuna Drăsliceni, unitate administrativ teritorială cu personalitate juridica si autonomie deplina în administrarea intereselor locale şi exercitarea autoritatii in teritoriul administrativ prevazut de lege,  şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi administrativ-teritoriale şi care î-şi stabileste urmatorul statut:

Istoricul localităţii până în 1989 şi în în perioada 1990 – 2007

          În istoriografie este cunoscut un act din timpurile lui Ştefan cel Mare prin care Marele nostru Domnitor la 26 februarie 1491 la Suceava confirma spătarului Purice şi altora două sate pe Nistru, „Drisliovoie” şi „unde a fost Nosco”. S-a presupus că Drislivoie sau Drislovca ar putea să fie Drăslicenii de azi de lîngă Paşcani, aproape de părăul Ichel din sus de Chişinău. Un „Drislivoie” se înîlneşte şi într-un act de la 14 august 1432 a lui Iliaş Vodă. Numirile Drasleuca, Drislea, Draslavatul, dealuri şi pîraie se întîlnesc de asemenea  şi în judeţul Botoşani şi Fălciu din Romînia.

Aceste denumiri geografice ar putea sugera şi etimologia toponimului Drăsliceni.

Prima menţiune ca atare a satului apare într-un zapis din anul 1634, 5 martie. Documentul a fost descoperit de istoricul Paul Mihail la Constantinopol. În acest hrisov al unui Guguliţă, feciorul Dresoaiei din Dresliceni, se arată că acesta a vîndut drept un cal bun preţuit la 40 de zloţ bătuţi şi 20 de taleri bani şi o vacă cu viţel lui Ionaşcu vornicul toată partea lui şi a fratelui său din sat din Cobîlca ”să vă alegi parte părintelui lor, Dresloaiei, iar cu fraţii lui să aibă a se tocmi să ţină parte lui dintr-alţi moşii”. Apoi localitatea este menţionată într-o carte de judecata din 1641 de la Vasile Lupu voievod. Actul este un suret, adică o traducere de la începutul secolului al XIX-lea.

Domnitorul întăreşte urmaşilor lui Popşa din Popseşti un iaz, la care pretindeau locuitorii din datul Tulbureşti, ţinutul Orhei. Din document aflăm că vornicul Neneul a adunat bătrîni de frunte care să mărturisească ce ştiu despre acest iaz. Printre martori apare şi un Ivancea din Drăsliceni. Următoarea consemnare a satului o avem într-un act din 1698. în luna mai a acestui an, o stăpînă de moşii Mierla Răuletoaie a tocmit un zapis la Drăsliceni, prin care dăruieşte nepotului său Darie, partea ei de ocină Satul Hruşova, pe Ichel, în ţinutul Orheiului. Însă pentru prima dată „Răzeşii de pe moşia Drăsliceni” sunt amintiţi într-o carte de la Domnul Moldovei Antioh Cantemir din anul 1707.

Dacă la anul 1634 există deja toponimul Drăsliceni, practic conturat, aceasta înseamnă că formarea acestui toponim a decurs în perioada de timp de după anul 1561 dacă acceptăm formula cunoscută din istoriografie, deci, aproximativ în răstimpul dintre aniii 1561-1634 s-a format denumirea înrădăcinată a locului Drăsliceni.

      Referitor la etimologia toponimului Drăsliceni, în istoriografie au fost înaintate cîteva presupuneri. Prima explicaţie poate fi sugerată de numiri precum Dreslevca, Drislea, Drăslavăţul, denumiri geografice de dealuri şi pîraie, ce se întîlnesc bunăoară în judeţul Botoşani şi Fălciu din România.

     Adevărul este că şi satul Drăsliceni se află în zona de dealuri şi pîraie şi astfel de configuraţie de teren putea da naştere denumirii actuale a a satului.

Aşa dar în baza documentelor menţinate mai sus, considerăm că etimologia toponimului Drăsliceni derivă de la un nume de proprietar-localnic Drăslici/DREsloi/Drăsloi, care a şi fost întemeietorul Drăslicenilor pe la sfîrşitul sec. Al XVII-lea – începutul sec. Al XVIII-lea.

Pentru a întegi tabloul istoric străvechi al satului, pentru a clarifica unele elemente legate de aşezarea iniţială a satului Drăsliceni, vom apela şi la tradiţia locală. Conform acestei tradiţii, la început a existat o vatră a satului în partea de est a actualului sat, iar de acolo, o parte din locuitori au trecut în partea de vest, mai dosită, mai păduroasă, mai ascunsă, mai puţin accesibilă, la deal „lîngă Drumul Galben”.

     Deasemenea, se spune, că strămoşii au tăiat multă pădure pînă a fost făcută vatra actuală a satului. În afară de aceasta, tradiţia susţine, că prima fîntînă a satului Drăsliceni, a fost făcută în partea de vest a actualului sat. De fapt, tot acolo se află şi vechiul cimitir cu osemintele strămoşilor, în care s-au păstrat pînă astăzi multe pietre funerare cu numele drăslicenenilor de ieri, plecaţi în lumea celor drepţi.

Comuna Drăsliceni se mîndreşte cu foştii preşedinţi ai sovetului sătesc Drăsliceni cît şi primarii comunei Drăsliceni ca: Besceastnîi , Kaimacan (anii: 1945-1950); Guzun Mihail Gh.; Nazarova Elizaveta; Aseamolov; Varzari Afanasia Iacob (anii: 1959- 1960; 1961-1962; 1967-1968); Guzun Ion Gh.; Oca Fiodor Fedotovici (1966); Cantaragiu Constantin (anii: 1969-1971;1973-1980); Guzun Vasile Danil (anii: 1971-1973); Morari Ion Semion (anii:1980 – 1981); Dumneanu Mihail (anii: 1981-1985); Ciutac Dumitru Ion (anii: 1985-19879); Efros Vasile Mih. (martie 1991- ianuarie 1994); Buzu Ion (anii: ianuarie 1994- mai 1995); Dumneanu Afanasie (iunie 1995- iunie 1999); Guzun Gheorghe (iunie 1999- mai 2003); Spînu Constantin (mai 2003- iunie 2007); Buzu Andrei (iunie 2007- 04.08.2007); Ursu Vasile , PPR (ales la 25.XI.2007).

Respectiv, urmează a fi menţionaţi şi secretarii sovetului sătesc cît şi a primăriei comunei Drăsliceni: Efros Ecaterina Gavril, anii: 1969-1985; Bajora Eugenia Grigore, anii: 1985-1996; Ciutac Svetlana, anii 1996-31.06.1999; Chiperi Valentina, 16.07.1999.

Art.1. Comuna Drăsliceni este unitatea administrativ teritorială componentă a raionului Criuleni, asezată in partea de nord a raionului la o distanţă de 45 km.

          Poziţia geografică a comunei Drăsliceni, este destul de avantajoasă, avînd în consideraţie aşezarea geografică a comunei în zona economică centrală, la 20 km de capitala R.Moldova, or. Chişinău, ceia ce influienţează pozitiv la angajarea forţei de muncă, realizarea producţiei agricole cît şi multiplelor probleme.

           Comuna Drăsliceni este situată în patea central a Moldovei, în estul podişului Moldovei Centrale, la 47 08/ , lat. N şi 28 45 / longitudine E şi se învecinează cu următoarele unităţi administrativ teritoriale:

-La nord cu comuna Micăuţi;

-La vest cu comuna Grătieşti;

-La est cu comuna Ciorăscu şi Paşcani;

– La sud cu satul Măgdăceşti, care a ieşit din componenţa com. Drăsliceni la 01.07.1999 , formînd o nouă unitate administrative-teritorială.

Art.2. Comuna Drăsliceni are in componenţă satele: Drăsliceni, Ratuş şi Logăneşti, avand o

suprafata totala de : 2365 ha din care teren arabil: 1060,8 ha, pasune: 196,4 ha,  livezi:91,2 ha , vii: 321 ha, teren forestier (păduri): 229,8 ha şi un intravilan de :288,03 ha, extravilan: 2077 ha.

Art.3.Autorităţile administraţiei publice locale isi exercită atributiile in limitele teritoriale ale comunei, asupra intregii colectivitati, indiferent de apartenenta politica,

etnica, religioasă.

Art.4.Autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in comună î-şi desfasoară activitatea in sediul propriu aflat in centrul comunei şi sunt următoarele: Consiliul local – ca autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei;

primarul autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local.

Art.5. Primarul, secretarul comunei, impreuna cu aparatul de specialitate, constituie o structură functionala cu activitate permanentă ,denumită primarie.

Art. 6. Primăria ca structură funcţională, are următoarele atribuţii:

  a) întocmeşte proiecte de decizii ale consiliului local şi proiecte de dispoziţii ale primarului;

  b) aduce la cunoştinţă publică deciziile consiliului şi dispoziţiile normative ale primarului;

  c) colectează şi prezintă primarului informaţii pentru raportul anual privind starea economică şi socială a satului (comunei), oraşului (municipiului);

  d) prezintă primarului, în comun cu serviciile publice, informaţii despre funcţionarea acestora, precum şi a întreprinderilor municipale create de consiliul local;

  e) supraveghează executarea măsurilor dispuse de primar atît în cadrul primăriei, cît şi în teritoriul administrat;

  f) contribuie la elaborarea proiectului de buget al unităţii administrativ-teritoriale pentru următorul an bugetar şi a proiectelor de modificare a bugetului, care urmează să fie prezentate de primar spre examinare consiliului local;

  g) asigură executarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale, în conformitate cu deciziile consiliului local, şi respectarea prevederilor legale;

   h) întocmeşte contul de încheiere a exerciţiului bugetar al unităţii administrativ-teritoriale;

   i) asistă secretarul consiliului local în îndeplinirea atribuţiilor lui conform legii.

Art.7. In toate instituţiile şi serviciile publice aflate in subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, in raporturile cu cetăţenii, este asigurată folosirea limbii romănă.

Art.8. Primarul in indeplinirea atributiilor sale prevazute de Legea administratiei publice locale, nr.436-XVI din 28.12.2006, conduce compartimentele functionale din cadrul apartului de

specialitate , precum si serviciile publice locale, reprezintă comuna in calitatea sa de persoana juridica, exercită functia de ordonator principal de credite.

Art.9. Comuna Drăsliceni, in conformitate cu legislatia in vigoare (APL), reprezintă o – unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi, avand dreptul , in prezent la 13 consilieri. Componenţa politică a Consiliului Local , se prezintă astfel: PPCD –  4 consilieri;   PL  – 2 consilieri;  PDS – 2 consilieri;  AMN  – 1 consilieri;  PCRM – 2 consilieri; PSL- 1consilier, Consilier independent – 1 (conform alegerilor locale din 03.06.2007, dosarul nr. 12-18/2007, judecătoria Criuleni).

Art.10. Primele  atestări documentare a satelor comunei Drăsliceni, sunt:

  1. s. Drăsliceni, 5 martie 1634
  2. s. Ratuş – 1921
  3. s. Logăneşti – 1607, (Eciclopedia Sovetică Moldovenească, ediţia an. 1974, pag. 125, Volumul 2).

Art.11. Populaţia comunei Drăsliceni (la 31.12.2009) se ridică la 3023, inclusive pe sate:

  1. Drăsliceni – 1612; b) Ratuş – 1213; c) Logăneşti – 199  de locuitori si 1489

gospodarii,  inclusive pe sate: a) Drăsliceni – 682; b) Ratuş – 581; c) Logăneşti – 226. 

Conform ultemolr date a recesămîntului din 05.10.2004, populaţia comunei Drăsliceni număra în total: 3029 locuitor, inclusiv pe sate:

a)Drăsliceni – 1607 (femei- 826; bărbaţi – 781);

b) Ratuş – 1226 (femei- 647; bărbaţi- 579);

c) Logăneşti – 196 (femei- 100; bărbaţi – 96) .

Componenta etnica, calculata potrivit datelor recensamantului din 2004, se prezintă astfel: moldoveni –2689, români – 300, ruşi – 23 ,  bulgari – 4, ucraineni – 12; găgăuji – 1, poloneji – 1, alte naţionalităţi – 2, inclusive pe sate:

a)Drăsliceni : moldoveni –1526, români – 49, ruşi – 17 ,  bulgari – 1, ucraineni – 10; găgăuji – 1, poloneji – 1, alte naţionalităţi – 2;

b)Ratuş : moldoveni –989, români – 231, ruşi – 4 ,  bulgari – 0, ucraineni – 2; găgăuji – 0, poloneji – 0, alte naţionalităţi – 0;

c)Logăneşti : moldoveni –174, români – 20, ruşi – 2 ,  bulgari – 0, ucraineni – 0; găgăuji – 0, poloneji – 0, alte naţionalităţi – 0;

Din punct de vedere confesional, 98 % din locuitori sunt de religie creştină, ceilalţi fiind de alte confesiuni.

Art.12. Pe raza comunei Drăsliceni îşi desfasoară activitatea urmatoarele unitati/institutii de invatamant, cultură, sanătate, economice si de servicii:

a) Uniţi de invatamant:

o Şcoala medie Drăsliceni cu o capacitate de 650  de locuri, în prezent însă învaţă doar 200 de elevi.

o Gimnaziul Ratuş, cu o capacitate de 150  elevi

o Şcoala sportivă din s. Drăsliceni

o Gradiniţa de copii din s.Drăsliceni, cu o capacitate de 60 copii

o Grădiniţa de copii din s. Ratuş, cu o capacitate de 70  copii

In toate unităţile de invăţămant este asigurată predarea limbii române ca limbă maternă.

b) Unitati de cultura:

o Casa de cultură Ratuş, cu o sală de festivităţi mai mult de 350 locuri (are 400 de locuri).

o Casa de cultură Drăsliceni, cu o capacitate de 200 locuri

o Muzeul de istorie şi etnografie a comuneri Drăsliceni” , amplasat în cadrul şcolii medii Drăsliceni,

a cărui Statut a fost aprobat prin  Decizia  Nr. 02/09 din 11.04.2007.

c) Biblioteci:

Biblioteca Comunală din s.Drăsliceni

Biblioteca Comunală din s. Ratuş

d) Unitati de cult /monumente: (Legea nr. 1531-XII din 22.06.1993 “Legea privind ocrotirea monumentelor” )

o Biserica “Acoperimîntul Maicii Domnului” din s. Drăsliceni, întemeiată în an. 1922 (Metropolia Moldovei),

o Biserica “Sfînta Parascheva” din s. Ratuş, întemeiată în an. 2007 (Metropolia Basarabiei) .

o Monument comemorativ de război (1941-1945) , s. Drăsliceni.

Acest monument a fost inagurat la 9 Mai 1975, consacrat celei de-a 30- ea aniversare de la biruinţa asupra Germaniei fasciste. Monumentul este construit în formă de un stîlp pe care sunt întărite două plăci de marmură cu numele celor 38 de consăteni. Lîngă acest monument (stela), este ridicată din beton figura mamei îndurerate cu o înnălţime de 3,5 metri care î-şi deplînge feciorii căzuţi în război. Construcţia acestui monument fiind îndeplinită de sculptorul Dubinovskii. Alături de acest monument, se află obeliscul ostaşului cazut pentru apărarea integrităţii, consacrat eroilor căzuţi în Avganistan, care a fost inagurat în an. 1987 (consacrat cetăţeanului – Efros Tudor Vasile, decedat în an. 1986), 

o  Monument la mormîntul comun al victemelor fascismului , s. Ratuş, inagurat în an. 1972.

Acest monument este consacrat membrilor Centrului Ilegal de luptă contra fasciştilor în frunte cu: Anton Terescenco, amplasat lîngă traseul Chişinău-Bălţi. Monumentul a fost deschis în an. 1972.

În an. 1941 prin luna noiembrie, din or. Tiraspol , a fost trimis în spatele frontului un grup de ilegalişti care aveau misiunea să lucreze în spatele frontului şi să mobilizeze populaţia la luptă contra ocupanţilor. În afară de aceasta, acest grup de ilegalişti, avea sarcina să furnezeze şi alteştiri despre despre dedizlocarea trupelor fasciste pe teritoriul Basarabiei. În fruntea acestui grup, se afla ucraineanul Anton Terescenco, membri ai acestui grup au fost: Ihtis, Boguslovskii, Moghenştern, Muntean, Grinman, Grinberg, Bruhis.

e) Unitati pentru ocrotirea sanatatii:

o Oficiul Medicilor  de Familie din s. Drăsliceni

o Oficiul Medicilor  de Familie din s. Ratuş

g) Unitati de deservire a populatiei:

o OficiulPostal din s. Drăsliceni

o OficiulPostal din s. Ratuş

o Unităţi private de alimentaţie public (Î.I; SRL, baruri, cafenele e.t.c)

Comuna Drăsliceni este conectata la reteaua de telefonie, in prezent fiind instalate

un numar de peste 811 posturi telefonice  (s. Drăsliceni – 431; s. Ratuş – 336; s. Logăneşti – 44) la institutii si cetateni, în an. 2008 – în satele com. Drăsliceni a fost instalat reţeua de internet.

Art.13. Patrimoniul public al comunei Drăsliceni, este gestionat si administrat de Consiliul Local:

Patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale “comuna Drăsliceni”, se delimitează şi se separă clar de patrimoniul statului potrivit legii sau în modul stabilit de lege (HG nr.532 din 16.07.1999).

Art.14.. Consiliul local al comunei Drăsliceni poate acorda, în semn de supremă cinstire, titlul de “Cetăţean de onoare al comunei” (art. 14(2) lit. s a APL).

Art.15. Titlul de “Cetăţean de onoare” al comunei Drăsliceni poate fi acordat cetăţenilor Republicii Moldova şi celor străini   cu merite deosebite in viata politica, stiintifica, economica, sociala, culturala, religioasă, sportiva, sau altor persoane importante.

Art.16 – Nu poate fi acordat titlul de “Cetatean de onoare” persoanelor care au suferit condamnari civile sau penale.

Art.17 – In cazul in care, ulterior acordarii titlului de “Cetatean de onoare” persoana respectivă este condamnat civil sau penal, precum si in situaţia in care se descoperă că a suferit anterior o asemenea condamnare, necunoscută la data acordarii titlului de catre Consiliul local, se va proceda la retragerea titlului de “Cetatean de onoare”, utilizandu-se aceiasi procedură.

Art.18. Cetatenii comunei Drăsliceni au dreptul de a participa la viaţa civica, la exercitarea drepturilor si asigurarea libertatilor fundamentale, de a participa la viata politică, economică, socială, culturală, sportivă locală, la relatiile sociale si raporturile juridice in deplinatatea lor in conditiile legii.

Art.19. Cetatenii comunei sunt consultati prin referendum (art. 8, art. 14(2) lit.y) , art.29, lit. v) a APL), organizat in conditile legii, cu privire la problemele de interes deosebit in unitatea administrative teritorială. Stabilirea datei, scopul referendumului, modalitatea de organizare si cheltuielile se aprobă prin hotărîrea Consiliu local în conformitate cu legislaţia în vigoare..

Art.20. Convocarea si organizarea adunarilor cetatenilor se face de catre primar, la initiativa acestuia ori a unei treimi din rîndul consilierilor în functie.

Convocarea adunarii cetatenilor se face prin aducerea la cunostinta publica a scopului, datei si a locului unde urmează sa se desfasoare aceasta.

Adunarea cetatenilor este valabil constituita in prezenţa majoritatii reprezentantilor familiilor si adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenti.

Propunerile se consemneaza intr-un proces verbal si se inaintează primarului, care le va

supune dezbaterii Consiliului local in prima sedintă, in vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare si finantare, dacă este cazul. Hotărarea adoptată de Consiliul local se aduce la cunostinta public.

Art.21. Bunurile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, se împart în bunuri ale domeniului public şi ale celui privat.

Bunurile domeniului public de interes local sînt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

Bunurile din domeniul privat neutilizate pe o perioadă îndelungată conform destinaţiei din diferite motive, pot fi trecute dintr-un domeniu în altul pentru a fi vandute numai cu scopul realizarii unor beneficii si numai pe baza aprobarii deciziei Consiliului local în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale fac parte bunurile care, în modul stabilit de lege, nu sînt transferate în domeniul public de interes local sau raional, după caz.

Din domeniul privat pot face parte şi alte bunuri dobîndite, în condiţiile legii, de unitatea administrativ-teritori.

Bunurile domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale pot fi date în administrare întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locaţiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local, în condiţiile legii.

       Bunurile domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori în locaţiune, în condiţiile legii.

      Înstrăinarea bunurilor domeniului privat al comunei, schimburile de terenuri, delimitarea, partajul sau trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul, renunţarea la drepturi sau recunoaşterea de drepturi şi obligaţii se fac prin decizie a consiliului local, în temeiul expertizei.

Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.

Art.22. Consiliul Local al comunei Drăsliceni hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine, cu organizatii nonguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finanţării si realizarii in comun a unor actiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, precum si stabilirea unor relatii de parteneriat cu unitati administrativ teritoriale similare din alte tari.

Art.23. Consiliul local al comunei Drăsliceni atribuie sau schimbă, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local.

Art.24. Infrăţirea cu alte localităţi. In scopul promovării unor interese commune, Consiliul Local are dreptul să hotărască stabilirea unor legături de cooperare, colaborare, asociere şi infrăţire cu unităţi sau asociaţii similare din străinătate. Aceste acorduri se pot incheia respectandu-se legislaţia in vigoare.

Art.25. Modificarea sau completarea prezentului statut se poate face doar prin hotarîre a Consiliului Local al comunei Drăsliceni.

Secretarul consiliului communal Drăsliceni, ________ V. Chiperi